| |
Information on identification |
| Ref. code: | NT-F-00008 |
| Ref. code AP: | NT-F-00008 |
| Title: | Prefectura judeţului Neamţ |
| Creation date(s): | 1843 - 1950 |
| Level: | niv.Fond |
| |
Information on extent |
| Number: | 12194 |
| Running meters: | 193.75 |
| Archival Material Types: | Dosar |
| |
Information on context |
| Name of the creator / provenance: | Prefectura judeţului Neamţ |
| Administration history: | „Ţinutul Neamţului” este consemnat documentar încă din primul deceniu al secolului al XV-lea şi anume prin documentul din 7 ianuarie 1403. Date despre împărţirea administrativă a ţinutului Neamţ găsim în tabelul marginal al lui Scarlat Osvat pentru cele două hărţi ale ţinutului Neamţ întocmite de el în perioada 1828-1852. Astfel, ţinutul Neamţului era împărţit în cinci ocoale: Ocolul Muntele, Ocolul Pietrei, Ocolul Bistriţei, Ocolul de Sus, Ocolul Mijlociu.
Încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea, în ţinuturile Moldovei apare funcţia de ispravnic. În anul 1742, Constantin Mavrocordat, a înfiinţat Isprăvnicia, punând la început în funcţia acestei instituţii un ispravnic, iar mai apoi doi, care administrau ţinutul din toate punctele de vedere: judecau, puneau în aplicare poruncile domniei, strângeau biruri etc. Din anul 1858 isprăvnicia ţinutului Neamţ a purtat denumirea de Administraţia ţinutului Neamţ funcţionând sub această denumire până în 1864 când s-a înfiinţat Prefectura judeţului Neamţ. Legea comunală din 1 aprilie 1864 şi cea care a reglementat înfiinţarea consiliilor judeţene din 2 aprilie 1864, au pus bazele organizării administrative a ţării, care, cu unele modificări se menţin până în anul 1938.
Potrivit articolelor 1 şi 2 din legea pentru consiliile judeţene din 2 aprilie 1864, în fiecare judeţ se înfiinţau câte un consiliu format din 18 membrii care reprezentau interesele locale. În fruntea consiliului se alegea un preşedinte şi o delegaţie judeţeană formată din trei membri permanenţi şi trei supleanţi.
În fruntea judeţului era prefectul, numit de domn printr-un decret. El reprezenta puterea executivă în cadrul judeţului. În activitatea sa era ajutat de consiliul şi delegaţia judeţeană. Aceasta din urmă îşi avea sediul la prefectura judeţului şi putea fi convocată de către prefect ori de câte ori acesta considera că este necesar.
În anul 1892 a fost publicată „Legea pentru organizarea autorităţilor administrativ exterioare dependente de Ministerul de Interne şi fixarea circumscripţiilor administrative”. Potrivit prevederilor acestei legi judeţul Neamţ era împărţit în 6 plase care aveau în cuprinsul lor un număr de 52 de comune şi 308 localităţi. De problemele cancelariei prefecturii răspundea directorul acestei cancelarii iar conducerea plaselor era încredinţată unui subprefect care avea atribuţii de natură administrativă, financiară şi juridică. În iunie 1925 s-a publicat legea pentru unificarea administrativă, modificată în decembrie aceluiaşi an, care stabilea îndatoririle, sarcinile şi rolul prefecţilor de judeţe. Se prevedea faptul că prefectura este persoană juridică, având deplină capacitate pentru tot ceea ce priveşte iniţiativa şi administrarea intereselor locale. |
| Legea din 1925 fixa următoarele servicii în cadrul prefecturii: serviciul administrativ, serviciul financiar şi de contabilitate, serviciul statistic, serviciul tehnic, drumurilor şi construcţiilor, serviciul sanitar şi al ocrotirilor sociale, serviciul veterinar şi zootehnic, serviciul învăţământului, serviciul economic şi serviciul contencios.
După o serie de modificări, prin legile din anii 1929, 1931, 1936, prin Decretul Regal nr. 2919 din 13 august 1939 se introduce o nouă unitate administrativă, ţinutul (care cuprindea mai multe judeţe), judeţul Neamţ rămânând o circumscripţie administrativă în cadrul ţinutului Prut cu reşedinţa în oraşul Iaşi. În cadrul Prefecturii Neamţ a rămas numai cancelaria prefectului. Prin decretul 3219 din 21 septembrie 1940 se desfiinţează ţinuturile şi se revine la situaţia anterioară, adică la judeţe. Prin Regulamentul nr. 3511 din 18 octombrie 1940 privind organizarea prefecturilor judeţene se stabilea următoarea schemă de organizare: cabinetul prefectului, serviciul administrativ, serviciul financiar, serviciul tehnic al drumurilor şi construcţiilor, registratura şi arhiva generală. Prefectul era numit prin decret regal, la propunerea ministrului de interne şi era reprezentant al guvernului şi şef al administraţiei judeţene. El controla şi supraveghea toate serviciile judeţene şi comunale şi lua măsuri pentru executarea hotărârilor consiliului judeţean şi ale delegaţiei permanente. Ca delegat al autorităţilor centrale prefectul reprezenta în judeţ puterea executivă, fiind sub ordinele directe ale Ministerului de Interne. Prefectul fiind şi şeful poliţiei în judeţ, avea atribuţii şi pe linia menţinerii ordinii şi siguranţei publice.
În afară de prefect la nivelul fiecărui judeţ exista şi un subprefect numit prin decret regal, care ajuta pe prefect în executarea atribuţiilor sale şi îl înlocuia în lipsă. După anul 1944 în cadrul prefecturii s-au creat ca organe ale sale Biroul de aplicare a reformei agrare, Economatul judeţean de aprovizionare, Oficiul economic de aprovizionare, Biroul judeţean pentru ajutorarea regiunilor secetoase. Sub titulatura de prefectură instituţia a funcţionat până la 1 aprilie 1949, când, în baza legii nr. 17 din 11 ianuarie 1949, au luat fiinţă comitetele provizorii. În urma reorganizării administrative a ţării din decembrie 1950, Comitetul Provizoriu al judeţului Neamţ şi-a încetat activitatea, luând fiinţă Sfatul Popular al Raionului Piatra Neamţ. |
| |
Information on content and structure |
| Contains also: | Fondul conţine informaţii preţioase privind evoluţia vieţii economice, culturale şi social politice atât pe plan local cât şi pe plan naţional. Un număr însemnat de documente se referă la problema agrară şi lupta ţărănimii împotriva exploatării şi a lipsei de pământ. Lipsa de pământ va fi problema centrală a vieţii satelor din judeţul Neamţ până la rezolvarea ei prin reforma agrară din 1945.
Numeroase documente se referă la una din cele mai importante probleme ale istoriei moderne şi contemporane a României – mişcarea muncitorească şi comunistă.
Fondul Prefectura judeţului Neamţ conţine şi informaţii care reflectă diverse probleme de ordin economic legate în primul rând de industrie, comerţ şi agricultură. Sunt date statistice privind situaţia însămânţărilor, a culturilor şi a producţiei agricole, creşterea vitelor, cultivarea plantelor silvice, pomicultură şi viticultură, cât şi valorificarea produselor agricole pe piaţa internă şi externă.
O altă categorie de documente se referă la administrarea judeţului şi comunelor, alegerile judeţene şi comunale, activitatea organelor administrative subordonate prefecturii, construirea şi întreţinerea căilor de comunicaţii (drumuri, poduri, şosele, căi ferate), probleme de ordin edilitar, organizarea şi funcţionarea poştei, a reţelelor telefonice şi telegrafice.
De asemenea, unele documente se referă la problemele sănătăţii publice (situaţia bolilor şi epidemiilor, mortalitatea şi natalitatea etc.), la activitatea culturală desfăşurată în judeţul Neamţ, la funcţionarea unor societăţi literare şi cultural-artistice locale, la dezvoltarea şi organizarea învăţământului din mediul urban şi rural, funcţionarea şcolilor etc. |
| System of arrangement: | cronologic |
| |
Conditions of access and use |
| Access regulations: | Liber la cercetare în condițiile Legii Arhivelor Naționale 16/1996 republicată şi Procedura privind asigurarea accesului la informare şi cercetarea documentelor aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale |
| Reproduction conditions: | xerox/foto(fără folosirea blitzului) |
| Language: | română |
| Finding aids: | Inventar nr. 31 (1843-1949);
Inventar nr. 32 (1949-1950). |
| |
Additional comments |
| Ident instituție/persoană responsab. descriere: | Serviciul Judeţean Neamţ al Arhivelor Naţionale/consilier principal Ramona Boghean |
| Datele creării, revizuirii sau anulării: | 06.10.2014 |
| |
Usage |
| Permission required: | Nu este cazul |
| Physical Usability: | Fără restricții |
| Accessibility: | Lucrător ANR |
| |
URL for this unit of description |
| URL: | http://cautare-is.arhivelenationale.ro/cautare-Is/detail.aspx?ID=54610 |
| |