NT-F-00334 Primăria oraşului Bicaz, 1879-1967 (niv.Fond)

Information on identification
Ref. code:	NT-F-00334
Ref. code AP:	NT-F-00334
Title:	Primăria oraşului Bicaz
Creation date(s):	1879 - 1967
Level:	niv.Fond
Information on extent
Number:	996
Running meters:	16.00
Archival Material Types:	Dosar
Information on context
Administration history:	O localitate cu numele de Bicaz apare menționată documentar pentru prima dată într-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625. Într-un hrisov domnesc din 1855, Bicazul este amintit ca târg. Ca urmare a legii administrative din 31 martie 1864 se înfiinţează primăriile comunale, ca organe ale puterii executive în cadrul comunelor. Ca instituţii de administraţie locală primăria se ocupa de rezolvarea problemelor administrative, economice, politice, social-culturale, precum şi de organizarea întregii vieţi sociale din comuna respectivă. Potrivit legii fiecare comună avea un organ reprezentativ „Consiliul comunal” ales din rândul locuitorilor din comună şi un organ executiv în persoana primarului care era numit de către prefectura judeţului. În 1884, Bicazul a devenit domeniu al Coroanei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bicazul era o comună rurală inclusă în plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, formată din satele Bicaz, Chițirig, Capșa, Cârnu, Cheile-Bicazului, Crasna, Fârțigu, Floarea, Fundu Bicazului, Gura Bicazului, Hamzoaia, Izvorul Muntelui, Mărceni, Neagra, Poiana Corbului, Secu, Tașca și Ticoș, având o populație totală de 2416 locuitori. În anul1925 se consemnează comuna ca reședință a plășii Muntele a aceluiași județ, având 2550 de locuitori în satele Ața, Bicaz, Capșa, Cârnu, Chiţirig-Neagra, Ciungi, Hămzoaia, Izvoru Muntelui, Poiana Cârnului, Secu, Tașca, Ticoș, Floarea și cătunul Mărceni. În perioada 1931-1933, ca urmare a publicării în Monitorul Oficial din 15 iulie 1931 a „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale” câteva sate din comună au fost desprinse pentru a forma comuna Tașca, comuna Bicaz rămânând cu satele Bicaz, Capșa, Cârnu, Ciungi, Izvoru Muntelui, Mărăceni și Poiana Cârnului. Modificările teritoriale, alipiri sau dezlipiri de sate, înfiinţări sau desfiinţări de comune nu influenţau specificul activităţii instituţiei respective. În această formă şi sub denumirea de primărie comunală instituţia a funcţionat din 1864 până în anul 1949 când este înlocuită de Comitetul Executiv Provizoriu, numit din 1950 Sfat Popular comunal, În anul 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. Un an mai târziu, au început lucrările de construcție a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Oraşul Bicaz este una dintre multele localităţi devenite, în anii comunismului, "oraş muncitoresc". Satul din munte a devenit mai întâi o colonie muncitorească, apoi un mic oraș, cu cartiere de blocuri de locuințe, școli, biblioteci şi muzeu. Aceasta datorită lucrărilor la amenajarea hidroenergetică de la Izvorul Muntelui şi a centralei electrice "V.I. Lenin" (cum se numea atunci) de la Stejaru. Miile de oameni aduşi (sub diverse forme) de regimul comunist în zonă, au dat naştere coloniei şi ulterior, oraşului Bicaz. Mica aşezare rurală de altădată avea să ajungă, în vremurile sale de glorie, la circa 15.000 de locuitori. În 1952 aici avea să fie pusă în funcţiune Fabrica de Ciment Bicaz care asigura necesarul de ciment pentru ridicarea barajului de la Izvorul Muntelui. Lucrările la baraj s-au încheiat în 1960 și atunci a intrat în funcțiune și hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. În același an, comuna Bicaz a primit statut de oraș raional. Prin decretul 299/1960 publicat în Monitorul Oficial din 27 august 1960, Bicazul este declarat oraş. Au fost desființate cu această ocazie satele Bicaz Centru, Cojujna, Piatra Corbului, Cârnu, Poiana Cârnului, Gavrileșteni și Ruseni. În 1964, prin Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități, localitatea componentă Ciungi a primit numele de Cartierul-Nou. În 1968, orașul a revenit la jude comune
Information on content and structure
Contains also:	Fondul conţine informaţii referitoare la împroprietărirea clăcaşilor, împroprietărirea locuitorilor, decizii ale Consiliului local, bugetul comunei, corespondenţa cu forurile superioare referitoare la evidenţa populaţiei, actele de stare civilă, păşunat, etc., registre de procese-verbale ale inspecţiilor administrative, recensământul tinerilor din comună, dări de seamă ale adunărilor populare, devize lucrări la anumite localuri, registre cu procese verbale ale şedinţelor comitetului executiv, autorizaţii de construcţii, state de plată, etc.
System of arrangement:	Cronologic
Conditions of access and use
Access regulations:	Liber la cercetare în condiţiile Legii Arhivelor Naţionale 16/1996, republicată şi Procedura privind asigurarea accesului la informare şi cercetarea documentelor aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale
Reproduction conditions:	xerox/foto (fără folosirea blitzului)
Language:	română
Finding aids:	Inventar nr. 1789 (1879-1967)
Additional comments
Ident instituție/persoană responsab. descriere:	Serviciul Judeţean Neamţ al Arhivelor Naţionale/inspector superior Mihaela Chelaru/inspector principal Marlen Gherasim
Datele creării, revizuirii sau anulării:	13.11.2014/22.03.2018
Descriptors
Entries:	Bicaz (OLD\Toponime)
Usage
Permission required:	Nu este cazul
Physical Usability:	Fără restricții
Accessibility:	Lucrător ANR
URL for this unit of description
URL:	http://cautare-is.arhivelenationale.ro/cautare-Is/detail.aspx?ID=54919